Originea mineralului în natură, din ce și cum se formează un diamant

Diamantele au captivat privirile și sufletele din cele mai vechi timpuri, devenind un simbol al luxului și al statutului. Cu toate acestea, rareori se gândește cineva de unde provin aceste minerale unice. În acest articol vom analiza aspectele cheie legate de originea lor în natură.

Formarea diamantelor este un proces complex și de mai mulți ani, care include o serie de etape chimice și fizice. Poate apărea atât în ​​condiții naturale, cât și poate fi simulată artificial.

Elemente de bază în structură

Cum se formează diamantul în natură este o întrebare care necesită înțelegere din punctul de vedere al compoziției chimice. Elementul principal al diamantului este carbonul. Structura diamantului este o rețea tetraedrică în care atomii de carbon sunt legați prin legături covalente.

• Distribuția specifică a atomilor oferă proprietăți unice: duritate mare, transparență și luciu;
• Puritatea unui diamant depinde de impuritățile și defectele rețelei cristaline.

Compoziția chimică și structura moleculară

Din ce provine un diamant? Diamantul este o formă alotropă de carbon, cu legături covalente între atomi formând o rețea cristalină tetraedrică. Această structură unică oferă mineralului proprietăți mecanice remarcabile, cum ar fi duritatea ridicată și rezistența la abraziune.

1. Conținut de carbon: 99,95%.
2. Densitate specifică: 3,50-3,53 g/cm³.
3. Duritate pe scara Mohs: 10.

Proprietăți fizice și mecanice

Pentru a înțelege formarea diamantelor, este necesar să vă familiarizați cu caracteristicile fizice ale acestora.

1. Refracția luminii: 2,42.
2. Conductivitate termică: 900-2320 W/(m K).
3. Compresibilitate: 0,000011 GPa⁻¹.

Parametri de evaluare și clasificare

Calitatea unui diamant este evaluată prin patru parametri principali, cunoscuți sub numele de „patru C”: carate, claritate, culoare și tăiere.

• Caratul determină masa unui diamant și este unitatea de bază a valorii.
• Claritatea este evaluată pe baza prezenței incluziunilor sau a defectelor în structura diamantului.
• Culoarea poate varia de la transparență absolută la nuanțe gălbui și maro.
• Tăierea determină calitatea prelucrării pietrei și capacitatea acesteia de a reflecta lumina.

Surse și locații miniere

Cum apar diamantele în natură și unde pot fi găsite? Principalele regiuni miniere de diamante sunt Rusia, Botswana, Canada și Australia. Sunt identificate următoarele surse:

• țevi de kimberlit: cea mai comună sursă de producție;
• sedimente marine: diamantele pot fi găsite în nisipurile și pietrișurile marine;
• Surse secundare: diamantele pot fi extrase din sedimentele fluviale sau din sol.

Înțelegerea caracteristicilor tehnice ale diamantelor este esențială pentru evaluarea calității, valorii și utilizării lor într-o varietate de industrii, de la bijuterii până la aplicații industriale.Studiul științific al acestor parametri oferă și date valoroase despre originea diamantului în natură, care pot fi utile geologilor și mineralogilor în cercetările lor.

Adâncurile pământului ca sursă de bogăție

Unul dintre cele mai interesante aspecte este locul în care se formează diamantele. Formarea acestei pietre necesită condiții extreme, care pot fi găsite la adâncimi de 150 până la 200 km sub scoarța terestră. Acolo, la temperaturi de la 900 la 1.300 de grade Celsius și o presiune de câteva zeci de gigapascali, diamantul cristalizează din carbon. Acest proces se numește diamantogeneză și poate dura de la câteva milioane până la un miliard de ani. Diamantele se ridică la suprafața Pământului în timpul erupțiilor vulcanice, uneori fiind păstrate în țevi de kimberlit sau roci de lamproite.

Factori care afectează calitatea mineralelor

Modul în care se formează diamantele la nivel micro depinde de mulți factori. De exemplu, viteza de răcire, tipul de sursă de carbon și prezența impurităților pot afecta în mod semnificativ proprietățile unui diamant.

1. Cu cât se produce mai repede răcirea, cu atât mai puțin probabil vor apărea impurități.
2. Sursa de carbon poate fi fie organică (din vegetație și plancton), fie anorganică (din mantaua Pământului).
3. Prezența impurităților și a elementelor radioactive poate schimba culoarea și luminozitatea pietrei.

Cele mai faimoase bijuterii cu diamante

Una dintre cele mai faimoase piese de diamant este Coroana Imperiului Britanic, care prezintă faimosul diamant Cullinan. Acest diamant avea inițial 3.106 de carate și a fost împărțit în mai multe fragmente mari, dintre care cel mai mare este „Steaua Africii” ​​sau Cullinan I, cântărind 530,2 carate.

Alte bijuterii interesante cu diamante:

1. O altă bijuterie celebră este sceptrul Imperiului Rus, decorat cu diamantul Orlov, cântărind 189,62 carate.
2. Celebrul colier Tiffany cu diamantul Tiffany Galben de 128,54 carate este considerat una dintre cele mai scumpe si rare bijuterii. Acest diamant a fost descoperit în Africa de Sud și cumpărat de Tiffany & Co în 1878.
3. Diamantul Hope este unul dintre cele mai faimoase diamante albastre din lume, cântărind 45,52 carate. Acest diamant este renumit nu numai pentru culoarea sa unică, ci și pentru miturile despre blestemul care se presupune că îl însoțește.
4. Diamantul Kohinoor (Muntele Luminii) cântărește 105,6 carate și este considerat unul dintre cele mai mari diamante din lume. Acum împodobește coroana britanică a Reginei Mame.
5. Diamantul Regent cântărește 140,64 carate, acest diamant împodobește coroana franceză și este păstrat la Luvru.

Rezultatele călătoriei de la manta la bijuterii

Originea mineralului de diamant include o serie de etape - de la cristalizare la adâncimi enorme până la ridicarea sa la suprafață și tăierea ulterioară. Înțelegerea acestui proces nu este doar interesantă, ci și necesară pentru evaluarea calității și valorii unei pietre de bijuterii.

Acum, știind de unde provin diamantele, putem spune cu încredere că fiecare diamant nu este doar o piatră, ci și un rezultat unic al unui proces de origine naturală sau artificială de milioane, și uneori de miliarde de dolari.